ISTORIC
IFToMM – International Federation for the Promotion of Mechnism and Machine Science este fondată acum peste 50 de ani, România fiind membră fondatoare a acesteia prin prof.dr.doc.ing.Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, personalitate şi inginer de prestigiu al ţării noastre.
Evenimentul a avut loc la Zakopane – Polonia în 1969 la cel de al doilea congres mondial pentru teoria mecanismelor şi a maşinilor (29 septembrie 1969) la propunerea a doi iluştrii oameni de ştiinţă Ivan Artobolevski (USSR) şi Erskine Crossley (USA), a căror principal scop a fost acela de a surmonta obstacolele timpului impuse de Războiul Rece în dezvoltarea colaborării în ştiinţa Teoriei Maşinilor şi Mecanismelor în beneficiul societăţii mondiale.
Au colaborat intens pe parcursul anilor 1965 – 1969. În 1965, la Varna – Bulgaria a avut loc primul congres mondial de Teoriei Maşinilor şi Mecanismelor la care s-a pus problema creării acestei federaţii pentru a promova colaborarea pe plan mondial în cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea în domeniul maşinilor şi mecanismelor prin metode teoretice şi experimentale în strânsă legătură aplicarea lor practică.
Personalităţile enumerate, considerate ca părinţi fondatori, şi anume:
Academician Ivan I. Artobolevski (USSR), Prof. Erskine F.R. Crossley (USA), Prof. Michael S. Konstantinov (Bulgaria), Dr. Werner Thomas (GFR), Prof. B.M. Belgaumkar (India), Prof. Kenneth H. Hunt (Australia), Prof. J. Oderfeld (Poland), Prof. Jack Phillips (Australia), Prof. George Rusanov (Bulgaria), Prof. Wolfgang Rössner (GDR), Prof. Zènò Terplàn (Hungary), Prof. Jammi S. Rao (India), Prof. Giovanni Bianchi (Italy), Prof. Adam Morecki (Poland), Nicolae I. Manolescu (Romania), Leonard Maunder (UK), Douglas Muster (USA), Ilic Branisky (Yugoslavia), reprezentanţi ai 13 ţări au hotărât înfiinţarea IFToMM – International Federation for the Theory of Machines and Mechanisms.
Congresele mondiale ulterioare au fost recunoscute ca IFToMM World Congresses şi, astfel, în 2007 la celebrarea celei de a 12 ediţii se înregistrează 48 de organizaţii membre.
World Congress | Host Institution(s) | Host Country (City) | Dates | No. of countries represented |
1st IFToMM World Congress | Bulgaria (Varna) | September 27–30, 1965 | 14 | |
2nd IFToMM World Congress | Poland (Zakopane) | September 23–27, 1969 | 12 | |
3rd IFToMM World Congress | Yugoslavia (Kupari) | September 1971 | 22 | |
4th IFToMM World Congress | United Kingdom (Newcastle upon Tyne) | September 8–12, 1975 | 28 | |
5th IFToMM World Congress | Canada (Montreal) | July 8–13, 1979 | 34 | |
6th IFToMM World Congress | India (New Delhi) | December 15–20, 1983 | 35 | |
7th IFToMM World Congress | Spain (Seville) | September 17–22, 1987 | 38 | |
8th IFToMM World Congress | Czechoslovakia (Prague) | August 26–31, 1991 | 40 | |
9th IFToMM World Congress | Italy (Milan) | August 29 – September 5, 1995 | 51 | |
10th IFToMM World Congress | Finland (Oulu) | June 20–24, 1999 | 50 | |
11th IFToMM World Congress | China (Tianjin) | April 1–4, 2004 [a] | 43 | |
12th IFToMM World Congress | France (Besançon) | June 17–20, 2007 | 52 | |
13th IFToMM World Congress | Universidad de Guanajuato | Mexico (Guanajuato) | June 19–25, 2011 | 43 |
14th IFToMM World Congress | National Taiwan University[10][11] | Taiwan (Taipei) | October 25–30, 2015 | 47 |
15th IFToMM World Congress | AGH University of Science and Technology | Poland (Kraków) | June 30–July 4, 2019[12][13] | 66 |
16th IFToMM World Congress | Japanese council of IFToMM | Tokyo (Japan) | Sept. 10–15 (or Nov. 5–10), 2023 [b] |
Pe parcursul timpului, comunitatea IFToMM a crescut continuu şi Teoria Maşinilor şi Mecanismelor a implicat şi compactat profund ştiinţa inginerească incluzând noi discipline. Acest fapt este, în parte ilustrat, de parcurgerea topicii congreselor IFToMM, a evoluţiei numărului şi conţinutului ştiinţific al comitetelor tehnice ale federaţiei (TC for Biomechanical Engineering, Computational Kinematics, Engines and Powertrains, Gearing and Transmissions, Linkages and Mechanical Controls, Micromachines, Multibody Dynamics, Reliability, Robotics and Mechatronics, Rotordynamics, Sustainable Energy Systems, Transportation Machinery, Tribology, Vibrations) şi a terminologiei IFToMM elaborată în mai multe ediţii începând din anii 1980 sub coordonarea ştiinţifică a prof.J.M.Prentis (UK), care a armonizat termenii din punct de vedere ştiinţific şi lincvistic.
In anul 2000 numele federaţiei – IFToMM Federation a fost actualizat ca IFToMM International Federation for the Promotion of Mechanism and Machine Science schimbând numele de Teoria Mecanismelor şi a Maşinilor (TMM) în Ştiinţa Mecanismelor şi a Maşinilor (MMS – Mechanism and Machine Science) pentru a întări modernitatea şi misiunea largă a comunităţii IFToMM.
ARoTMM – Asociația Română pentru Teoria Mecanismelor și a Mașinilor, afiliată de la constituire la IFToMM – a fost fondată la 3 martie 1971 la actualul sediul AGIR – (urmasul CNIT – Consiliul National al Inginerilor si Tehnicienilor) la inițiativa prof.N.I.Manolescu prin reunirea unui număr relativ restrâns de cercetători și cadre didactice din domeniu de la Institutul Politehnic Bucuresti, Centrul de Mecanica Solidelor al Academiei Romăne si a urmatorilor profesori universitari – reprezentanti ai filialelor din centrele universitare din tara – Dezideriu Maros – Institutul Politehnic Cluj-Napoca, Francisc Kovacs – Institutul Politehnic Timisoara, Amedeo Oranescu – Universitatea din Galati si Constantin Radulescu – Universitatea din Brasov.
Menținerea ARoTMM în cadrul IFToMM a presupus eforturi deosebite din partea profesorului N.I.Manolescu. In perioada 1971-1993 sub conducerea sa s-a organizat în București la Universitatea POLITEHNICA din București – Catedra de Teoria Mecanimelor și a Roboților de către ARoTMM Simpozionul Internațional de TMM – Linkages and Cams – SYROM, In toate edițiile sale SYROM a reunit alături de cercetători din țară personalități de prestigiu din străinătate, unii încă activi în cadrul IFToMM. In volumele simpozioanelor și cele patru secțiuni ale fiecărui simpozion a făcut cunoscute cu multă mărinimie cercetările tuturor colegilor din țară. Datorită personalității sale ARoTMM și cele din mai multe din acțiunile sale, inclusiv taxa de participare la IFToMM s-au finanțat cu sprijinul unor instituții centrale (Ministerul Transporturilor, Metrou – București, CFR – SA, etc.) în care își întâlnea cu multă plăcere foștii studenți. In perioada amintită membrii ARoTMM nu au avut contribuții financiare prin cotizație.
In finalul acestei succinte prezentări dorim să facem câteva menţiuni şi să aducem omagiile noastre postume unor personalităţi marcante din domeniu, care au marcat AroTMM și cercetarea ştiinţifică românească în domeniul teoriei mecanismelor şi a roboticii şi de a căror îndrumare s-au bucurat toţi colegii noştri din ţară.
Lucrările prof.dr.doc.ing.Nicolae I.Manolescu, membru corespondent al Academiei Române privind lanţurile cinematice plane cu diverse grade de libertate şi-au dovedit utilitatea în abordarea modelelor directe şi inverse a mecanismelor multimobile, care sunt incluse în diverse echipamente – roboţi, sisteme medicale pentru recuperarea funcţională a membrelor umane şi alte categorii de sisteme biomorfe.
Prof.dr.doc.ing.Christian Pelecudi este creatorul, în toamna anului 1990, a specializării de robotică în ţară şi în primul rând în Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti. A realizat primul plan de învăţământ pentru această secţie. A dorit să realizeze cursul de Roboţi Mobili, dar ne-a părăsit chiar în momentul debutului acestuia. Preluarea acestei discipline în departamentul Teoria Mecanimelor și a Roboților a condus la deschiderea unor noi teme de cercetare ştiinţifică valorificate în proiecte atribuite în competiţii naţionale şi în lucrări publicate. Pasiunea sa pentru robotică a condus la realizarea primilor roboţi industriali din România. A organizat şi condus peste un deceniu Simpozionul Naţional de Roboţi Industriali la care colegii noştri şi-au expus lucrările.
Academician Radu P.Voinea a sprijinit şi susţinut dezvoltarea şi promovarea ARoTMM si a ştiinţei mecanismelor şi a maşinilor prin contribuţiile sale deosebite în domeniu, în particular în calitate de conducător ştiinţific la doctorat şi interesul cu care s-a aplecat asupra lucrărilor noastre.
Prof.dr.eng.Adriana COMANESCU/ 2021, JULY